Ultima ALIMENTARA din Romania

MASTEDO

După 30 de ani
 
incepand cu căderea comunismului, puţini mai tin minte vremurile în care cozile lungi din faţa unei Alimentare reprezenta modul de viaţă pentru societatea condusă de regimul totalitar ceauşist.
 
Alimentarele, magazine ce apartineau statului, construite la parterul blocurilor, si care practicau comerţul cu amănuntul pentru produsele alimentare.
 
Imediat după căderea comunismului, alimentarele au suferit transformarea în societăţi comerciale cu capital de stat si căzând pradă privatizărilor dirijate şi speculanţilor imobiliari.
 
Anii ‘80, pe fondul organizării economice deficitare, aprovizionarea a avut de suferit mari lipsuri pentru produse de bază, la care s-a adăugat şi obstinaţia dictatorului Nicolae Ceauşescu de a plăti într-un ritm foarte  accelerat întreaga datorie externă a statului.
 
Din articolul publicat pe plaforma digi24.ro,
 
„ROMÂNIA FURATĂ. Alimentara, o avere de care s-a ales praful” aflăm următoarele: „Povestea Alimentara începe în 1912, când regele Carol I înfiinţează Sfatul Negustoresc.
 
Negustorii deschid băcănii, strămoşii viitoarelor Alimentare. Graţie afacerilor cu alimente, negustorii devin rapid o forţă financiară. În 1947, comuniştii ajung la putere şi le strică rostul.
 
Pe unii îi catalogheză burghezi şi îi arestează, pe alţii îi folosesc pentru a deschide magazine alimentare. Pe lângă spaţiile deja ridicate de negustori, comuniştii construiesc altele noi. În anii 60 şi 70, Alimentara comunistă avea rafturile pline şi marfă pentru orice buzunar, de la brânza telemea la şvaiţer, de la hamsii la caviar.
 
Bogăţia se sfârşeşte în anii 80, când românii, sub Ceauşescu, sunt forţaţi să plătească datoria externă a ţării.
 
Populaţia face economii la sânge, iar Alimentara devine Mecca înfometaţilor – locul unde oamenii stau ritualic la rând zeci de ore, cu mobilierul dedicat, scăunelul şi accesoriile strict necesare: sticlele de lapte, borcanele de iaurt şi nelipsita sacoşă din nylon.
 
Doi pui care nu cântăresc nici măcar un kilogram intră în istoria colectivă ca „Fraţii Petreuş”. Ca și sloganul: „Să se dea câte unul, să ajungă la toată lumea!”. Pentru unele generaţii, Alimentara a fost templul flămânzirii naţionale. Pentru altele, nu înseamnă nimic.
 
Nici poveştile părinţilor, oricât de inspirate ar fi, nu le pot oferi imaginea magazinului cu de toate plin cu nimic.
 
Şi mai există o categorie, a celor câţiva pentru care Alimentara a fost o afacere de milioane. A fost unul dintre cele mai mari tunuri post-decembriste”.
 
 
La Câmpina, ce se afla la 33 de km de Ploiesti, povestea alimentarelor comuniste s-au încheie la câţiva ani distanţă din momentul evenimentelor petrecute in decembrie 1989.
 
 
 
Societatea de stat ICSM Câmpina, proprietarul tuturor magazinelor de acest tip din oraş, se privatizează sub conducerea directorului Sandu Octavian şi se transform în SC Paltinu SA, societate care la rându-i a fost cumpărată de omul de afaceri Mihai Anastasescu.
 
Fostul director, Sandu Octavian, se privatizează şi el în acel moment, achiziţionând prin intermediul Fishing Tour, o mică parte din spaţiile fostei societăţi de stat.
 
Pe marginea istoricului fostei întreprinderi comerciale de stat se ţes însă şi alte poveşti, aşa cum este cea pe care aveţi ocazia să o aflaţi astăzi din mărturisirile unei femei care timp de 45 de ani a muncit şi trăit învăţând negustoria în comerţul socialist,
 
pentru ca ulterior prăbuşirii sistemului să-şi continue activitatea prin propriile forţe în singurul spaţiu comercial din oraş unde trecutul îşi mai face simţită prezenţa prin firma rămasă prinsă în perete aşa cum a rămas în conştiinţa multor generaţii: Alimentara.
 
 
Articolul continua dupa recomandari (p)
 
Născută în anul 1958 în comuna Şotrile, Mariana Tudorache îşi petrece copilăria în satul natal, Lunca Mare, într-o familie de oameni simpli, cu venituri mici, în care numai tatăl era salariat, iar mama se ocupa de gospodărie.
 
Aşa se face că la vârsta de 15 ani şi jumătate, după absolvirea a opt clase primare, adolescenta de atunci îşi caută de lucru şi se angajează la restaurantul „Valea Prahovei”, unde urmează timp de trei luni cursuri de calificare la locul de muncă în meseria de ospătar-vânzător.
 
Isteaţă, muncitoare şi foarte corectă, Mariana Tudorache avansează repede în carieră, ajungând în anii următori să fie un om de bază al ICSM Câmpina, societatea de stat la care era angajată.
 
Astfel, în toată perioada în care a fost salariată a întreprinderii comerciale de stat, a lucrat în magazine mixte, cofetării, alimentare, între care se numără Complexul ABC, Complexul 3 de lângă Peco, BIG, Cofetăria Crinul Alb, alimentara de la linie condusă de cunoscutul Buzăţoiu, dar şi altele.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Restul articolului ca si imaginile, continua la sursa pe ziaruloglinda.blogspot.com
 
 
 
 
 
 

Lasă un răspuns