10 MINERALE NEOBISNUIT de BIZARE

Joker
Read Time15 Minutes, 7 Seconds

Planeta noastră deține minerale de o sumedenie de culori, texturi, mărimi și durități.

Minerologia este studiul acestor minunate bogății ale Pământului, care se numesc minerale.

Astăzi ți-am pregătit o listă cu 10 minerale neobișnuit de bizare.

1. Lapidolitul

Cunoscut și ca „mica mov”, lapidolitul este un mineral sfărâmicios. Culoarea este mov-liliachiu gri sau trandafiriu.

Numele de „lepidolit” provine din termenul grecesc „λεπιδος” care înseamnă „scară” sau după alte surse „fulg” sau „solz”.

Luciul său este sub-vitros, rășinos, gras, perlat, translucid până la transparent.

Surse notabile de lepidolit există în Brazilia, Rusia, Statele Unite, Canada, China, Australia și Madagascar.

Mica mov este un mineral cu duritate redusă.

Trebuie să fie ferit de schimbări bruște de temperatură, ele putând contribui la deteriorarea, spargerea sau exfolierea mineralului.

Poate fi folosit în contact direct cu corpul uman dar nu poate fi folosit pentru prepararea de elixir de băut deoarece conține aluminiu.

2. Agatul albastru dantelat

Cunoscut și ca „agatul albastru marmorat”, este varietatea de agat care este albastră palid, cu nervuri albastre sau închise la culoare.

Cel mai des nu e de o mărime prea mare, putând să fie ținut în palmă, în magazine putând să fie brut sau rotunjit.

Se găsește cu ușurință, iar sursele sunt cam aceleași ca la agat în general.

Datorită durității sale mineralul este din ce în ce mai mult folosit în tehnica modernă.

3. Ametrin

Poate că sună cam ireal, dar există fuziuni între minerale, una dintre ele fiind Ametrinul, existând și alte fuziuni.

Din moment ce amtrinul este fuziunea dintre ametist și citrin, el deține caracteristicile ambelor minerale, combinația complementară dintre mov și galben fiind spectaculoasă.

În stare naturală, ametrinul este transparent, galben-mov, portocaliu-mov, mov cu mici pete aurii, maroniu-mov.

Ametrinul artificial poate să aibă toate culorile enumerate mai sus, și înafară de ele și verde.

Ametrinul mai este cunoscut și ca tristin, bolivianit sau amecitrin… este o piatră rară în stare naturală.

Cele mai multe ametrine sunt obținute prin tratamentul termic diferențiat a unui cristal de amtist.

4. Labradorit

Labradoritul este o varietate de feldspat din aceeași clasă cu piatra lunii.

Mineralele de calitate superioară, găsite de obicei în Peninsula Scandinavă, datorită irizațiilor intense mai poartă denumirea de spektrolit.

Lucrul care l-a făcut să-și merite locul în lista asta este cât de colorat este, putând să își schimbe culoarea în funcție de unghiul în care e privit.

Labradoritul destul de fragil.

În anumite nuanțe de culoare poate să fie confundat cu opalul. Surse sunt în principal în Finlanda, Madagascar, Canada și Ucraina.

Labradoritul de cea mai bună calitate se găsește în Finlanda. A fost descoperit Labradorit și în unii Meteoriți.

Numele de „labradorit” vine de la provincia canadiană Labrador, care este situată pe coasta de est a Canadei, compusă din peninsula Labrador și insula Newfoundland.

Articolul continua dupa recomandari (p)

5. Malachit

Numit și malahit, malachitul este un mineral dungat în noanțe variete de verde, având un luciu sticlos până la mat.

Malachitul era atât de popular în secolul al XIX -lea încât familia regală rusă a comandat lambriuri de malachit pentru mai multe camere, iar englezilor în perioada victoriană le plăcea atât de mult, încât îl montau mereu în aur.

Astăzi, când sunt prețyite mai degrabă mineralele rare, malachitul apare deobicei în bijuterii de argint ieftine.

Principalele surse de malachit sunt în: Australia, Nambia, Rusia (mai exact Siberia), Statele Unite (mai exact în Arizona, Carolina de Nord și Pennsylvania), Republica Democrată Congo și … … .. ROMÂNIA.

El este rezultatul unor reacții chimice între minerale deja formate.

Nu este potrivit pentru bijuterii folosite des și care ar putea să fie folosite des și care ar putea să fie lovite, precum brățări și inele, dar este bun pentru cercei, ace de cravată, broșe și pandantive.

Fiindcă este moale, malachitul este ușor de sculptat și fasonat.

Praful care rezultă după șlefuirea malachitului conține cupru și este toxic.

Dacă vrei să prelucrezi malachit, folosește o mască de protecție respiratorie și menține umed mineralul brut în timp ce îl șlefuiești.

Malachitul nu este scump, putând să fie procurat cu ușurință.

6. Obsidian fulg de nea

Numit și obsidianul fulg de zăpadă, obsidianul fulg de nea este o specie de obsidian care se diferențiează prin petele sale albe care seamănă cu niște fulgi de nea, de unde îi vine și numele.

Se găsește cu ușurință și cel mai des e de dimensiuni mici și rotunjit. Efectul de fulg de nea e dat de niște de cristobalit în obsidian. Se găsește în toată lumea.

7. Serafinit

Serafinitul este un mineral verde închis, ce conține fibre chatoiante, care seamănă cu niște pene.

Numele de serafinit vine de la termenul grecesc „σεραφείμ”, traducânduse în română ca „serafin”, făcând referire la fibrele chatoiante care semănă cu niște pene sau cu aripile unor serafini.

Serafinitul a fost descoperit de către mineralogul rus Nikolay Koksharov în a doua jumătate a secolului al XIX -lea. Luciul său este perlat.

Mai este numit și: serafină, serafină clorit, jad clorit sau clinochlore.

Până acum serafinitul este exploatat numai într-o zonă limitată din estul Siberiei, zona Lacului Baikal în Rusia.

Chiar dacă duritatea mineralului este destul de redusă, el poate să se șlefuiească și chiar să se fațeteze rezultând în urma prelucrării bijuterii grandioase, deosebit de apreciate;

pietrele care prezintă chatoianță intensă sau culoare deosebită fiind evident mai interesante pentru acești meșteșugari.

Serafinitul nu este prea scump și se găsește cu ușurință în magazinele specializate.

8. Charoit

Charoitul a fost descoperit în anul 1978 în Munții Murun din Yakutia dar a început să fie cunoscut indeosebi după căderea cortinei de fier și deschiderea fostei U.R.S.S.;

când mongolii si popoarele siberiene au putut pune în valoare proprietățile decorative cât și cele vindecătoare.

Poate fi confundat cu Sugilitul care este destul de asemănător. Charoitul poate să fie purpuriu-indigo, roz până la violet.

Numele de charoit provine de la râul în apropierea căruia a fost descoperit pentru prima oară și anume râul Ча́ра din estul Siberiei.

Luciul său este vitros (poate să prezinte chatoianță).

În Rusia a existat o serie de timbre în 2000, pe unul dintre ele aflându-se o imagine cu o bucată de charoit, seria numindu-se „300 de Ani de Minerit și Servicii Geoloice în Rusia”.

Charoitul poate să fir procurat cu ușurință din magazinele specializate. Luciul său este vitros.

La fel ca serafinitul, și charoitul conține vârtejuri de fibre de chatoianță.

9. Rosasit

Rosasitul a fost descoperit în 1908 de Domenico Lovisato, și numit după mina în care a fost descoperit, Mina Rosas din Sardina, din Italia.

Rosasitul este un mineral secundar, fiind o depunere, descoperit într-un depozit natural de oxizi cupru și de zinc.

Rosasitul poate să fie: albastru, albastru-verzui, verde, albastru deschis, incolor spre albastru deschis.

Este foarte de fragil și pentru că este o depunere, nu poate să fie folosit pentru confecționarea de bijuterii.

Caracteristica ce la făcut să își merite locul în lista asta este că e format din niște cristale atât de mici încât parcă e catfelat sau puțin pufos.

Rosasitul se găsește doar în magazinele specializate, iar prețul este puțin cam piperat pentru cât de redusă e mărimea unei bucăți, o bucată de vreo 5 centimetri costând în jur de 40 de lei.

10. Alexandrit

Alexandritul este o varietate de crisoberil FOARTE specială.

Este un mineral transparent, cu o proprietate remarcabilă de a își schimba culoarea în funcție de sursa de lumină:

pare verde cum e clorofila la lumina zilei, și roșu sau roșu-maroniu la lumina incandescentă artificială.

Caracteristica asta este determinată de culorile diferite ale surselor de lumină.

Lumina zilei conține lumină albastră, în timp ce lumina incandescentă are o lumină roșiatică.

Cea mai clară modificare a culorii poate să fie observată la exemplarele groase, deci verifică tăietura.

Alexandritul este un mineral dur, rezistent și deobicei se fațetează.

Mai este cunoscut și ca diafanit sau crisoberil de Ural. Alexandriul se extrage în principal din:

Brazilia, Rusia, Sri Lanka și sudul Tanzaniei. Mineralul a fost descoperit în 1834 de către un mineralogist finlandez, la aproximativ 100 de kilometrii est de orașul Yekaterinburg din Rusia și denumit în cinstea Țarului Rusiei Alexandru al II -lea;

devenind astfel deosebit de popular la curtea monarhilor ruși.

Alexandritul se găsește în magazinele specializate, fiind și Foarte scump. Luciul alexandritului este vitros, iar în stare brută are o textură nisipoasă, și devine transparent după ce a fost șlefuit.

0 0

Autor:

Joker

Joker, o carte plina de mistere.
editor_incepator
Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
0 %
Sleppy
Sleppy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %
Next Post

12 Regulile ale unei alimentatii de Aur!

Modul nostru de a ne alimentarea Intr-un mod nociv, este din cauza modului de viata contemporan! Obiceiurile noastre, sunt modelate de modul de viata modern, de bombardamentul de publicitate de […]